Modul de consum al vinurilor

Vinurile spumante contribuie din plin la succesul meselor organizate cu diferite ocazii, precum si la crearea unei atmosfere intime, placute.
Spumantele de tipul brut sau sec, albe sau roze, la care continutul de zahar este foarte mic, sunt servite la inceputul mesei, odata cu aperitivele. Ele pot fi servite si in continuare ca unica bautura la masa. De remarcat, este bine sa se serveasca ori tipul brut, ori tipul sec, iar daca se servesc aceste doua tipuri la aceeasi masa, atunci se va servi la inceput vinul spumant brut, care are mai putin zahar, si dupa aceea cel sec. Spumantele albe sau roze de tipurile demisec, demidulce si dulce, de obicei, se servesc spre sfarsitul mesei si acompaniaza obligatoriu desertul. Daca la o masa se servesc spumante albe si roze cu acelasi continut de zahar, se va servi mai intai spumantul alb si dupa aceea cel roze, deoarece intotdeauna spumantul roze este mai extractiv (mai plin). Daca se servesc butelii din diferiti ani de productie, dar acelasi tip de vin spumant (sec, demisec), se va servi la inceput vinul spumant din productia cea mai recenta, urmat de celelalte, in ordinea vechimii.

Cum degustam vinurile

VINURILE ROZE: tehnologia obtinerii vinurilor roze presupune urmatoarele etape:

  • zdrobirea strugurilor rosii,
  • indepartarea rahisului (ciorchinele fara boabe),
  • mentinerea mustuielii (care in general este alb galbuie) in contact cu pielita (in care se gasesc substantele colorante) in prima parte a fermentatiei alcoolice,
  • acumularea in mustuiala de alcool etilic (cca 4-5% volum alcool) in primele 3-4 zile de fermentatie,cu rolul de a extrage substante colorante (antocianii) din pielita,
  • separarea componentei lichide din mustuiala in momentul atingerii nunatei roze dorita,
  • continuarea fermentatiei alcoolice pana la epuizarea in zaharuri a mustuielii si respectiv obtinerea vinului brut,roze si sec,
  • pentru rozeurile cu zaharuri,in prealabil se conserva o cantitate de must prin concentrare sau prin suprasulfitare,urmand ca vinul roze sec sa fie indulcit inaintea pregatirii pentru imbuteliere si consum.

SAMPANIA SI VINURILE SPUMANTE :D upa obtinerea vinului brut si dupa conditionare – filtrare,acesta va fi lucrat astfel:

  • insamantarea cu drojdii aflate intr-un mediu de solutie dulce (de must),
  • fermentarea secundara in butelii inchise cu acumulare de dioxid de carbon endogen
  • remuiajul sau rotirea zilnica a sticlelor rasturnate,cu scopul acumularii drojdiilor in dop,
  • degorjarea sau eliminarea drojdiilor prin deschiderea sticlelor si indepartarea dopurilor,
  • completarea vinului pierdut cu ,,licoarea de expeditie” – cantitatea de solutie de must,in functie de gradul de dulceata dorit si dopuirea finalaDegustare

Wine ghid

Vinuri linistite

SCOATEREA DOPULUI
Se incearca mai intai detasarea capacului capsulei, iar daca aceasta nu ne reuseste, atunci, cu ajutorul unui cutit, se taie capsula la baza buzei sticlei.
Dupa detasarea capacului capsulei respective, inainte de scoaterea dopului, se sterge cu un prosop curat gatul sticlei in exterior. Scoaterea dopului se face calm, fara ca sticla sa se agite. Inainte de a fi turnat in pahare, trebuie sa se puna mai intai putin vin intr-un pahar si sa fie degustat, pentru a verifica daca vinul din sticla nu are eventual un defect. Daca vinul are depuneri, sticla trebuie manipulata cu mare atentie, pentru a nu deranja depozitul format, ceea ce ar duce la tulburarea vinului.

Bloguri despre vinuri

Internet-ul a oferit ocazia pentru mii de specialisti si amatori in vin sa se afirme, insa putini din ei au cu adevarat ceva valoros a spune.
Pe Google sunt inregistrate mai mult de 5.050.000 de rezultate pentru cuvintele cheie “wine blogs”, este ceva incredibil. Pe unelele din ele chiar se gasesc comentarii despre vinurile si industria vinicola din Romania.
Blogurile ofera o informatie pasionala si nefiltrata. Putem afla informatii despre evelimente din intreaga lumea vinurilor mai repede decit oricare alta publicatie print si/sau media. Putem sa mentinem contactul cu zeci de bloguri despre vinuri prin intermediul Wine Blog Watch (wineblogwatch.arrr.net). Desi multe din blogurile despre vinuri vor avea o repetare monotona si care putin enerveaza de genul “vinurile pe care le-am degustat,” doar citeva din bloguri de vin sunt cu adevarat calitative si apreciatea. De aceea am sa va prezint pe scurt cele 7 bloguri de vin care au fost desemnate cele mai bune in anul 2007.

Blogul importatorului de vin – The Wine Importer

joedressner.com

Autorul blogului este Joe Dressner desigur american :) , dar importator de vinuri si anume specializat in producatorii mici, in special a vinurilor franceze cu recunoscutele denumiri ca “Bernard Baudry” si “Didier Barrouillet”. Cind nu calatoreste pentru afaceri el scrie pe blogul lui putin pretentious. Este corect si sincer cind vine vorba despre vinurile degustate de el. Tot el spune ca “vinul nu este un instrument a egomaniei (maniei pentru sine), a laudei si propriei promovare. Toti din cei mai mari degustatori pe care ii cunosc sunt capabili sa scufunde egoul personal si sa inteleaga ce zace in sticla.”

Blogul – Vinography

vinography.com

Autorul blogului este Alder Yarrow – un consultant in high-tech si amator de vinuri din San Francisco, probabil blogul sau este unul din cel mai popular si mai cu inteles la categoria “blog de vin”. Ca si multi alti blogeri el a fost obsedat de o a doua cariera. “In loc sa privesc televizorul eu blog-uiesc” el spune. ” Eu cred ca spunind informatii despre vinuri ajut sa mutam statutul vinului de la “high status” despre care stim doar pretul spre ceva mai real, mai corect”. La fel blogul lui contine si examinarile din restaurante, la fel are link-uri pentru diverse reviste si bloguri de specialitate.

Blogul lui Jamie Goode

wineanorak.com/blog.htm

Autorul blogului este Jamie Goode, un englez, care scrie pentru citeva reviste vestite de vinuri. Blogul sau ofera article excelente despre turismul vinicol, vinificatori si degustatii. El salveaza scrierile nerectificare si/sau ocazionale pentru blog in care reflecta atent viata de zi cu zi a unui specialist in vin.

Blogul - Dr. Vino’s Wine Blog

drvino.blogspot.com

Autorul blogului Dr. Vino, altfel spus Tyler Colman, este cu adevarat un doctor in stiinta— el si-a scris desertatia de doctor la Universitatea Northwestern despre economia politica a industrilor vinicole in Franta si Statele Unite. Dupa ce a predat stiinta politica pentru 2 ani, el si-a ales sa scrie despre vinuri si educatie. Pe blogul sau Dl. Colman explora inteligent intersectarea intre vin, politica si business.

Blogul – Veritas in Vino

alicefeiring.com

Autorul blogului este ziarista rubricii despre vinuri si calatorii din ziarul “Time Magazine” – Dna Alice Feiring. Ea foloseste blogul ei ca sa impartaseasca gindurile ei care se refera la biodinamica vinurilor. Ea scrie, “Eu ma uit dupa Leon Trotskys, Philip Roths, Chaucers si Edith Whartons din lumea vinurilor. Eu vreau ca vinurile mele sa spuna o poveste frumoasa, le vreau naturale dar el mai mult, le vreau ca pe niste prieteni adevarati, eu vreau ca vinurile sa vorbeasca adevarul chair si atunci cind noi nu suntem deacord.”

Blogul – VinoCibo.com

vinocibo.typepad.com

Autorul blogului este Craig Camp, un importator de vin Italian care recent sa mutat cu traiul din Italia in Oregon ca sa accepte slujba la Anne Amie Vineyards. El are unul dintre cele mai bine informate si documentate bloguri despre vinurile italiene. Blogul sau este plin cu caracteristicele producatorilor si fiselor de degustatii.

Blogul – Wine Tasting, Vineyards, din Franta

wineterroirs.com

Autorul blogului este este fotograful francez Bertrand Celce care calatoreste ruta vinului din tara sa si inregistreaza tot ceea ce vede – fotografii si texte stilcite in engleza despre “vignerons” (vinificatorii) pe care ii intilneste in calea sa. De exemplu, dl Celce o caracterizeaza pe Dna Junko Arai – o japoneza importatoare de vinuri care recent a inceput sa produca vinuri in Loire, descriind eforturile ei ca sa obtina statului de Vinuri cu Denumire de Origine Controlata.

Povestea vinului

Sortimentul viticol al Romaniei 

Romania este una din marile tari viticole ale lumii. Ea detine in prezent o suprafata de 243.000 ha vie (242.000 ha vii perod, la care se adauga 1000 ha vii tinere).Plantatiile pentru struguri de vin ocupa 82% din suprafata viticola totala, iar productia de vinuri se situeaza la nivelul a 5- 6 milioane hl anual.Dezvoltarea viticulturii se datoreste conditiilor foarte prielnice pe care vita de vie le gaseste pe tot cuprinsul tarii, mai ales in zona colinara din rasaritul si sudul lantului carpatic, din Transilvania, din Dobrogea si din partea de vest a tarii.Clima, solul si expozitia constituite, pe teritoriul Romani factori determinanti ai reusitei culturii vitei de vie si ai calitatii vinurilor.Clima dealurilor noastre, favorabila pentru viticultura, este asigurata de resursele heliotermice bogate din perioada devegetatie a vitei de vie (lunile aprilie – octombrie), care cresc din nordul spre sudul tarii, de toamnele lungi si insorite, de lipsa precipitatiilor in exces, mai ales in lunile de vara si toamna si, in general, de absenta oricaror excese climatice care ar putea crea probleme in realizarea calitatii vinurilor.O importanta premisa a calitatii si originalitatii vinurilor romanesti este cea a soiurilor care stau la baza producerii lor,asociate in sortimente potrivit vocatiei fiecarei podgorii.Din sortimentul viticol al Romaniei fac parte cateva soiuri autohtone valoroase, pastrate in cultura si dupa invazia filoxerei, precum si o serie de soiuri straine, cu aptitudini oenologice recunoscute.Din prima grupa se disting, prin importanta, urmatoarele soiuri de struguri:

- pentru. vinuri albe: Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Feteasca regala, Galbena de Odobesti;

- pentru vinuri rosii: Babeasca neagra, Feteasca neagra;

- pentru vinuri aromate: Tamaioasa romaneasca, Busuioaca de Bohotin.Din grupa soiurilor de provenienta straina fac parte:

- pentru vinuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligote;

- pentru vinuri rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare;

- pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.

Sortimentul pentru vinurile albe este dominat de 3 soiuri, doua autohtone si unul de origine straina: Feteasca alba,Feteasca regala si Riesling Italian.Dintre soiurile pentru vinuri rosii, cea mai mare extindere revine soiurilor Cabernet Sauvignon si Merlot.Datorita conditiilor de clima, sol si sortiment, care difera chiar si pe areale restranse, in Romania se produce o gama larga de vinuri si bauturi pe baza de must si vin. Sunt astfel prezente in sortimentul romanesc vinurile albe seci (cuzahar de cel mult 4 g/l), demiseci (zahar cuprins intre 4 si 12 g/1), demidulci (zahar intre 12 si 50 g/1) si dulci (zahar peste 50 g/l), vinurile rosii (in general seci), vinurile aromate, realizate in mod obisnuit ca vinuri demidulci si dulci.In functie de soi, podgorie si an de recolta, vinurile se incadreaza in categoria celor de consum curent (cu tarie alcoolicade 8 -10,5°) si a celor de calitate superioara (tarie alcoolica peste 10,5°). Unele vinuri de inalta calitate care se distingprin insusirile lor de originalitate imprimate de locul de producere, de soiuri, de metodele de cultura si de procedeele de vinificare se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine controlata (DOC).Gama vinurilor si bauturilor pe baza de must si vin produse in Romania se completeaza cu vinurile spumante (produse prin procedeul traditional de fermentare in butelii), cu vinurile spumoase (impregnate cu bioxid de carbon), cu vinurile aromatizate (mai ales vermuturi), precum si cu bauturile alcoolice de tip Brandy (denumite ,,vinarsuri”) obtinute prin invechirea distilatelor de vin in butoaie de stejar.Intrucat sortimentul viticol constituie un factor de baza al calitatii si diversitatii vinurilor romanesti, vom face referiri la principalele soiuri de struguri cultivate si la vinurile pe care acestea le produc.

Feteasca alba este un vechi soi romanesc, prezent de foarte mult timp in cultura si bine adaptat conditiilor de clima din podgoriile tarii noastre. Se crede ca a fost obtinut prin selectie populara din soiulFeteasca neagra. Este soiul care detine in viticultura romaneasca cele mai mari suprafete (peste 23.000 hectare). Datorita valorii sale, se cultiva in majoritatea podgoriilor, mai ales incele din Moldova si Transilvania. Produce vinuri seci sau demiseci, cu continut echilibrat in alcool (tarie 11,5 – 12°) si aciditate, caracterizate prin mare finete. La Cotnari, din soiul Feteasca alba se obtin, in anii favorabili, vinuri demidulci si dulci naturale prin vinificare separata sau intr-un sortiment devenit traditional. Este bine apreciata calitatea vinurilor de Feteasca alba obtinute in podgoria Tarnave (la Blaj, Jidvei, Medias), precum si in podgoriileAlba, Aiud, Lechinta, Iasi, etc.

Feteasca regala creatie relativ recenta, soiul a fost obtinut in comuna Danes (jud. Mures) intre cele doua razboaie mondiale, probabil ca rezultat al incrucisarii naturale a soiurilor Feteasca alba si Grasa. S-a impus rapid datorita valoroaselor sale insusiri si se bucura in prezent de o largaraspandire in plantatii, intalnindu-se in aproape toate podgoriile. Vinurile se incadreaza in mod obisnuit in grupa celor de calitate superioara, uneori si in categoria celor de consum curent. Ele au o tarie alcoolica de 10,5 – 11,5°, sunt seci, se caracterizeaza prin prospetime,vioiciune data de o aciditate mai ridicata, aroma specifica foarte placuta. 0 calitate deosebitao prezinta vinurile de Feteasca regala produse in podgoria Tarnave, in general inTransilvania.

Riesling Italian cu origine incerta, soiul a patruns in plantatiile din Romania inaintea invaziei filoxerice. El beneficiaza in prezent de o larga raspandire (ocupa peste 20.000 hectare), intalnindu-se in podgoriile din Transilvania, in cele din Moldova (cu exceptia zonei nordice), in Muntenia siOltenia. Produce vinuri seci cu tarie alcoolica de 11 -12°, pline, ferme, echilibrate gustativ, cu buchet care evolueaza bine prin invechire la sticla.

Grasa de Cotnari face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari, unde se cultiva de peste sapte secole.Se pare ca are o origine comuna cu soiul Furmint care sta la baza producerii vinurilor deTokay. Vinurile de Grasa fac de multa vreme faima podgoriei Cotnari si se plaseaza in varful ierarhiei vinurilor romanesti. Ele se obtin in anii favorabili din struguri culesi la stafidirea boabelor,atacati de mucegai nobil (ciuperca Botrytis cinerea), cu continut ridicat in zaharuri(peste 240 g/l). Strugurii se vinifica separat sau in amestec cu alte trei soiuri (Feteasca alba,Tamaioasa romaneasca si Francusa), producand vinuri demidulci sau dulci specifice podgoriei. Vinurile de Grasa de Cotnari sunt impresionante prin calitatea lor, au o tariealcoolica de 12 -12,5°, un continut ridicat in zahar, o culoare galben-aurie cu tenta verzuie,insusiri specifice de aroma, buchet generos care capata nuante complexe prin invechire.

Sauvignon introdus in Romania in perioada postfiloxerica, soiul detine un loc de frunte in sortimentulpentru vinuri de calitate superioara, ocupand o suprafata de aproximativ 6.000 hectare. Se cultiva in Transilvania (Tarnave, Alba si Aiud), in Muntenia (Dealu Mare, Stefanesti-Arges) siOltenia (Dragasani, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei), precum si in Dobrogea(Murfatlar). Produce vinuri seci sau demiseci fine, cu aroma pregnanta de soi, cu tarie alcoolica de 11,5 – 12°. Vinuri de Sauvignon de o calitate remarcabila, dulci si demidulci, se obtin la Murfatlar si la Dragasani.

Pinot gris aparut in Romania in perioada urmatoare invaziei filoxerice, soiul se cultiva in prezent pe osuprafata de cca 3.200 hectare. A fost introdus mai ales in podgoria Murfatlar, in Dealu Mare si in podgoriile Transilvaniei (Tarnave, Aiud, Alba). Are insusirea de a acumula cantitati mari de zaharuri in procesul de maturare a strugurilor. Vinurile, de tip sec sau demisec, uneori demidulci, au o tarie alcoolica de 11,5 -12,5°, sunt pline,robuste,echilibrate, cu personalitate imprimata de o aroma specifica de soi care evolueaza intr-un buchet valoros prin invechire.La Murfatlar se produc vinuri de Pinot gris dulci, de desert, de o calitate exceptionala.

Chardonnay de origine franceza, soiul a patruns in sortimentul romanesc in perioada postfiloxerica. Se cultiva cu cele mai bune rezultate pe solurile calcaroase din podgoria Murfatlar, dar merita sa fie extins in mai multe regiuni, mai ales in Muntenia si Oltenia. Se bucura de o foarte buna apreciere vinurile seci de Chardonnay, caracterizate prin finete si aroma discreta. In conditiile speciale ale podgoriei Murfatlar, din soiul Chardonnay se obtin vinuri demidulci si dulci cu insusiri complexe de aroma si buchet, ce evolueaza bine prin invechire la sticle.

Cabernet Sauvignon originar din Franta, soiul este in prezent bine fixat in sortimentul tarii noastre, bucurandu-se de apreciere intrucat produce vinuri rosii de cea mai inalta calitate. Detine in prezent o suprafata de cca 11.500 hectare, intalneste conditii bune de cultura in arealele viticole cu climat mai calduros din jumatatea de sud a tarii, in mod deosebit in cateva podgorii din Muntenia si Oltenia (Dealu Mare, Samburesti, Dealurile Craiovei, Severin, Plaiurile Drancei),din partea de vest a tarii (Minis, Recas) si din Dobrogea (Murfatlar, Istria-Babadag, Tulcea).Vinurile de Cabernet Sauvignon au o calitate impunatoare, impresionand prin culoarea lor rosie-intensa, prin extractivitate, vigoare, buchet bine dezvoltat prin invechire. Ele sunt seci,iar taria lor alcoolica se situeaza intre 12 -12,5°. Ating apogeul calitativ dupa o maturare lavas de aproximativ 2 ani, urmata de invechire la sticla de cel putin 6 luni.

Pinot noir se cultiva in aceleasi areale cu Cabernet Sauvignon. Produce vinuri cu tarie alcoolica in jurula 12°, de culoare rosie-caramizie, catifelate, rotunde si fructuoase.

Merlot alaturi de Cabernet Sauvignon si Pinot noir, soiul Merlot este inclus in sortimentul pentru vinuri rosii al podgoriilor din sudul tarii (Muntenia, Oltenia, Banat, Dobrogea) si se cultiva, de asemenea, in cateva areale din jumatatea sudica a Moldovei (judetele Vrancea, Galati siVaslui). Vinurile de Merlot, seci, cu tarie alcoolica intre 12 – 12,5°, se caracterizeaza prin culoare rosie-intensa, extractivitate, fermitate si buchet care evolueaza prin invechire.

Feteasca neagra soiul face parte din vechiul sortiment al Romaniei. Se cultiva in cateva areale viticole dinpartea centrala si de sud a Moldovei (judetele Vrancea, Galati, Vaslui), precum si in podgoriile Dealu Mare si Stefanesti-Arges din Muntenia. Vinuri de Feteasca neagra de ocalitate remarcabila se obtin in centrele viticole Valea Calugareasca, Urlati, Tohani si Cotesti.Ele sunt seci sau usor demiseci, au o tarie alcoolica de 12 -12,5°, prezinta o culoare rosie intensa cu nuante rubinii, o aroma specifica, complexa si originala care aminteste de cea a coacazului negru (cassis), sunt in acelasi timp robuste si catifelate, castiga evident prin invechire.

Babeasca neagra vechi soi autohton raspandit in prezent in plantatiile viticole din sudul Moldovei, in podgoriile Odobesti, Cotesti, Panciu, precum si in judetele Galati si Vrancea. Vinurile de Babeasca neagra fac in general parte din categoria celor de consum curent, avand o tarie alcoolica de10 -11°. Ele au o culoare rosie-vie cu nuante stralucitoare, sunt lejere si fructuoase, prezinta o buna aciditate. De o solida reputatie se bucura vinul de Babeasca neagra produs in podgoria Nicoresti din Moldova, care se incadreaza in categoria vinurilor cu denumire de origine.

Tamaioasa romaneasca se cultiva de foarte mult timp in tara noastra, ceea ce justifica incadrarea sa in grupa soiurilor autohtone. Inaintea invaziei filoxerice se intalnea mai ales in podgoria Dragasani (de unde si numele de Tamaioasa de Dragasani) si la Cotnari (unde se cultiva sub numele de Busuioacade Moldova). Este un foarte valoros soi pentru vinuri aromate. Pretinde conditii speciale de clima si sol, pe care le intalneste in cateva podgorii din zona subcarpatilor meridionali, si anume in Dealu Mare, Stefanesti-Arges, Dragasani si in unele areale din zona colinara a judetelor Dolj si Mehedinti (Oltenia). Face, de asemenea, parte din sortimentul podgoriei Cotnari, participand la realizarea vinului – sortiment de calitate exceptionala care se produce aici.Vinurile de Tamaioasa romaneasca sunt vinuri dulci sau demidulci naturale, au o tarie alcoolica de 12 -12,5° si o nuanta impunatoare, de mare originalitate, conferita de culoarealor galben-aurie, de insusiri complexe de aroma care amintesc de florile de camp si mierea de albine, de gustul lor persistent, bogat, in care alcoolul, zaharul si aciditatea se armonizeaza in cel mai fericit mod. O faima deosebita o are vinul de Tamaioasa romaneasca obtinut la Pietroasa (podgoria Dealu Mare) din struguri cu continut ridicat in zahar (peste 240g/l), culesi tarziu, la stafidirea boabelor.

Muscat Ottonel soi de origine franceza, care a patruns in plantatiile noastre inaintea invaziei filoxerice. In prezent este extins in cultura pe o suprafata de peste 8.000 hectare, stand la baza producerii unor vinuri aromate bine apreciate. Vinuri foarte bune de Muscat Ottonel, demidulci saudulci, se obtin in podgoriile Transilvaniei (Tarnave, Alba, Aiud etc.), in conditiile unui climat mai racoros care este favorabil conservarii aromelor.Aceste vinuri au o tarie alcoolica de 11,5 -12°, un continut in zahar de obicei mai mare de 20- 25 g/l, se caracterizeaza printr-o culoare galben-pai, aroma tipica de muscat careevolueaza prin invechire de scurta durata intr-un buchet foarte complex, prin gust fin sidelicat. Vinuri valoroase de Muscat-Ottonel, mai bogate si mai dulci, se produc in Dobrogea,in podgoria Murfatlar.Lista soiurilor de struguri prezentate este departe de a fi completa. Lipsesc in primul rand din ea cateva soiuri romanesti, cu importanta locala si extindere mai limitata, dintre care amintim Galbena de Odobesti si Plavaie, cultivate in podgoriile Vrancei, Zghihara de Husi, Mustoasa de Maderat, Francusa, Busuioaca de Bohotin s.a.Lipsesc, de asemenea, cateva soiuri introduse mai de curand in sortiment, asa cum ar fi soiul pentru vinuri rosii Burgund mare, care-si afirma buna sa comportare in conditiile noastre.Ne vom intalni cu unele din ele in plimbarea pe care o vom face in podgorii. Toate isi aduc pretiosul lor aport la diversificarea sortimentului de vinuri si asigura, totodata, caracterul de originalitate al productiei noastre viticole.

Sursa bibliografica: Vinurile Romaniei, 1996, Mihai Macici

.